Anumite probleme acustice rezultă adesea din proiectarea necorespunzătoaresau din limitări de construcție. Dacă trebuie evitate ecourile mari, trebuieevitată focalizarea undei sonore. Suprafețele reflectorizante netede, curbate,cum ar fi cupolele și pereții curbați, acționează ca elemente de focalizare,creând ecouri mari și conducând la o acustică proastă. Un disconfort acustic  necorespunzător se creează dacă sunetuldintr-o parte a ansamblului este concentrat către o secțiune a publicului. Înplus, pereții paraleli dintr-o sală reflectă sunetul înainte și înapoi, creândo pulsație rapidă și repetitivă a sunetului cunoscut sub numele de ecou flutterși chiar ducând la interferența distructivă a undei sonore. Rezonanțe laanumite frecvențe ar trebui, de asemenea, evitate prin utilizarea perețiloroblici.

Conform cercetărilor din domeniul acustic, este foarte posibil ca oameniiexpuși la anumite tipuri de zgomot pot percepe disconfortul în mod diferit, șiprin aceasta pot experimenta probleme diferite de sănătate. Uniunea Europeană aabordat deja această problemă prin introducerea Directivei de Zgomot (Directiveon Environmental Noise – END), care obligă statele membre să evalueze si săadministreze nivelurile de zgomot. Această directivă a fost transpusă înlegislația românească și se aplică începând din anul 2005.

Disconfortul acustic poate fi rezultatulunei perturbări induse de zgomot asupra activităților, comunicării,concentrării, odihnei sau somnului și poate să aducă sentimente negative precumneplăcere sau chiar nervozitate. De multe ori, se omite faptul că persoanelesesizează în mod diferit nivelul echivalent de zgomot (LEQ), definit ca mediasa ponderată pe un interval de timp. Din punct de vedere al structurii uneicomunități, zgomotul este perceput ca o serie de evenimente mai mult sau maipuțin distinctive. 

Disconfortul acustic este compus dinundele sonore. Undele sonore(sunetul) sunt undele acustice sferice longitudinale care se propagă în mediisolide, lichide și gazoase. Aceste unde sunt cauzate de particulele carevibrează de-a lungul direcției de propagare, realizându-se zone alternative dejoasă sau înaltă presiune și au frecvența cuprinsă în intervalul (20 – 20.000)Hz.

Propagarea sunetului în încăperi.

În încăperi câmpul sonor nu este sferic, ci depinde de geometria încăperiiși de proprietățile acustice ale pereților încăperii și ale obiectelor dinîncăpere. Energia acustică într-o încăpere este reflectată o parte cândîntâlnește un obstacol (perete, mobilier, draperii, ferestre, panouri etc.),altă parte este absorbită de obstacol și o altă parte este transmisă (cea caretrece prin obstacol). Mărimea fiecărei părți de energie acustică depinde detipul obstacolului, respectiv de proprietățile acustice ale acestuia. Lapropagarea sunetului într-o incintă (încăpere) pot apărea următoarele fenomene:interferența acustică, reflexia, refracția, difuzia și difracția.

Absorbția sunetului în încăperi

Gradul de audibilitate dintr-o încăpere este determinat de absorbțiaacustică, respectiv de pierderea de energie a undelor acustice în încăperearespectivă (pe elemente de construcție, mobilier etc.). Plafonul încăperiijoacă un rol important pentru reflexia, absorbția și transmiterea undelorsonore. Structurile și materialele utilizate în construcția clădirilor și înamenajarea interiorului acestora se aleg în funcție de coeficientul deabsorbție(𝛼) șide indicele de absorbție acustică ponderată (𝛼𝑝)Un design acustic bun trebuie să ținăcont de toate aceste posibile probleme, subliniind în același timpcaracteristicile acustice dorite.

O acustică bună se caracterizează în primul rând printr-o claritate bună aunei conversaţii şi o protecţie suficient de bună împotriva zgomotelor nedoriteşi deranjante (neplăcute) din vecinătate. Într-o asemenea situaţie apare şisentimentul de atmosferă plăcută şi de linişte. Materialele şi sistesmeleutilizate în construcţii exercită o influenţă importantă asupra acusticiimediului nostru de viaţă şi de lucru.

Efectele şi consecinţele în cazul poluării fonice pot fi următoarele:Capacitate de concentrare foarte scăzută, apariţia stării de nervo zitate,tensiune ridicată, afecţiuni ale inimii, agresivitate, dereglări de digestie,capacitate scăzută de învăţare, insomnie sau indispoziţie, surzenie, scădereaperformanţelor fizzice şi stare de plictiseală.

Există, în principiu, două posibilităţi de a lupta împotriva zgomotului:

·        Absorbţiaacustică în spaţiul de emisie împiedică sau reduce la minim propagareasunetului de la sursă la receptor şi, astfel reduce zgomotul în încăpere.

·         Izolarea acustică reduce transmitereasunetului dintr-o încăpere în alta

Plafonul suspendat alîncăperii influenţează în mare măsură, toate elementele de construcţie cedelimitează încăperile, la transmiterea zgomotului între încăperi. De aceea,este necesar ca materialul din care este realizat plafonul să ofere valori câtmai ridicate de atenuare acustică.